Chişinău - miros de tei!

Eu nu ştiu voi de unde şi cum, dar eu sunt chişinăuian! Eu am fost conceput şi născut în capitala Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, era aşa un fel de ţară în '85-'86!

Nu ştiu cum pentru alţii, dar pentru mine Chişinăul nu este oraşul marşrutnicelor, pmanului şi politicului. Pentru mine Chişinăul nu este oraşul glodului, gunoiului şi a gopnicilor - pentru mine Chişinăul este oraşul mirosului de tei! Este acel oraş, da - profund provincial, dar al parcurilor, studenţilor şi a Grădinei Zoologice! Da, acel "zooparc" împreună cu Circul, cel mai frumos Circ pe care l-am văzut în viaţă (!) , mi-au marcat copilăria! Dar -  acest  miros de tei!

Eu nu ştiu unde s-a născut cel care se consideră primar al acestui oraş, dar eu m-am născut la Chişinău! Mulţi ani, alte locuri, dragostea care va trăi veşnic faţă de un alt oraş, acel ce a fost născut oraş, care se scaldă în valurile mării şi miroase a  legume moldoveneşti pregătite sub inconfundabilul grai, parcă magic, pe care nimeni nu înderăzneşte să-l numească altfel decât odessit, al Palmirei sudice, au educat altfel de percepţie. Oraş, parcă un sat mai mare (oricum aşa îi zic toţi fără să pătrundă de unde vine), pe care la revenire (doar opteşpe ani) îl cunoşteam şi nu. Simţeam eu că e altfel, dar parcă eram depare de dânsul. Hop - trebuia să-l privesc mai aproape...

Nu ştiu cine şi-n ce coloni... i s-a născut, dar pentru mine Chişinăul e oraşul (atenţie - ORAŞUL) primelor descoperiri, oraşul studenţiei, aici am crescut pe bune, este oraşul unei mari şi, eivdent, neîndeplinite iubiri, aici m-am fript, am ars-o, am prins speranţe şi am decis să cobor pe pământ.

Nu ştiu şi mă doare în cot cum voi, dar eu nu ştiu de ce iubesc acest miros de tei! Naibii toate satele Moldovei, în ele nu miroase aşa a tei! În ele nu miroase a studenţia mea, a proteste, a dragoste, a greşeli.

Nici gopnicii de la Ciocana, nici marşrutnicii din 110, nici funcţionarii de la primăria "capitalei", nici măcar propriile sentimente nu mă pot convinge că acesta nu este oraşul meu! E casa mea -  de la Ceucari la Schinoasa şi de la Sculeni la Băcioi - este oraşul în care eu m-am născut şi, mai ales, m-am inventat singur pe mine, şi puteţi să mă consideraţi sentimental şi patetic!