Ministerul transporturilor şi drumurilor la raport.

A.S. Ministrul Şalaru, după mai multe tentative a acceptat să se vadă cu bloggerii. Acum că mulţi se aşteptau că nu va accepta, că nu va face faţă, acei care se aşteptau nici nu au venit. Din păcate.

1. Despre drumuri.
Sursa imagine: geoportal.md

Marcat este drumul pe care îl parcurg zilnic, drum fără care toată munca mea nu are nici un rost. Drumurile acestea din cauza nepăsării în 2010 - primăvară erau paragină. În iulie-august, de la Ivancea până în faţa biroului meu se va face reparţie şi tot carosabilul va fi acoperit cu bitum, fix ca-n Europa. La 1 noiembrie firma italiană Today este obligată să dea în exploatare după reparaţie capitală drumul Romăneşti-Sărătenii Vechi, altfel pentru fiecare zi de întârziere se vor aplica amenzi de zeci de mii de euro conform contractului. Până în sfârşitul lui octombrie 2013, firma austriacă Strabach trebuie să repare drumul de la Cricova până la Romăneşti. Acestea nu sunt promisiuni ci lucrări cu fonduri alocate, contracte încheiate şi lucări care deja se fac. 

Aş putea eu să mă plâng la acest capitol? Din anul viitor turiştii vor avea nu numai "la ce" să vină dar şi "pe ce".

2. Despre transporturi (publice)

Aici e mizerie. Toţi ştiu şi ministrul a recunoscut. Nu are rost să dezbatem totul. Clar este că presiunea din partea proprietarilor de rute, şoferi etc. este enormă. O redresare în domeniu se anunţă prin noul cod al transporturilor la care s-a lucrat din 2010 la Minister. Cert este că va fi obţinut cu sânge, prea mulţi riscă să-şi piardă afacerile din nimic. Ministru s-a arătat dispus chiar să deschidă piaţa pentru străini, aceasta va omorî sistemul acutal. A dat de înţeles că numai la aluzia despre aşa ceva s-a stârnit furtună. A fost de acord că acum câteva mii de oameni cointeresaţi ţin ostatici milioane.

3. Despre ministru

Este un comunicator iscusit, la nivel personal. A fugit de toate întrebările incomode, dar nu prin a se eschiva - a creat situaţia potrivită şi a răspuns aşa cum îi convine lui mai bine fără să fie întrebat. Păcat numai că abilitatea de comunicare a ministrului nu acoperă gaura enormă în capacitatea de comnunicare pe care o are ministerul. 

P.S. Tare bine ar fi ca oameni care nu au habar şi irosesc timpul pe întrebări care au fost prezentate mii de ori în toată presa să stea acasă altădată. Cred că Eugen va fi de acord cu mine. 

Centrul istoric povestit celor mici.

A.S. Am vrut să scriu "celor proşti" dar, mă rog - unii de pe la primărie au devenit atât de irascibili că s-or supăra.

De ce nu este bine să se păstreze numai "faţadele" clădirilor istorice şi nu este bine să avem construcţii mari în centrul istoric al Chişinăului? Voi răspunde la această întrebare aşa încât să înţeleagă şi cei "responsabili" de la primăria capitalei.

Partea istorică a Chişinăului, ca şi oricărui alt oraş mai vechi de 120 ani, a fost proiectată şi construită în perioada când Karl Benz încă nu inventase că oricare cetăţean care a achitat impozitele şi are afaceri curate poate să-şi permită achiziţionarea unui Bentley, C-class sau X8 pe care să-l etlaeze pe stradă, în faţa biroului sau a restaurantului. Pe timpul lui Bernardazzi trăsurile erau aduse în curte iar străzile erau suficient de largi pentru ca cei 100 mii de locuitori să poată nestingherit circula cu trăsurile, căruţele, tramvaiul tras de cai, călare sau pe jos (da ca aliansu!). 

Nu suntem noi cu stea în frunte, oraşe vechi de peste două mii de ani au fost proiectate şi construite sub oblăduirea marilor gânditori şi împăraţi ai antichităţii dar funcţionează şi în ziua de azi. Ce s-a întâmplat în acele oraşe, idiferent că este vorba de palatele şi templele din Roma sau întinderile de necuprins cu case mici cu curte şi unul-două etaje din Damasc, Cairo sau Montevideo? Nu de la mare dragoste pentru trecutul istoric dar din interesul politic şi suportul simbolic pe care îl aduce grija faţă de trecut şi nu din dorinţa de a păstra cu orice scop patrimoniul ci din faptul că e mai comod să proiectezi un oraş modern, adaptat, cu infrastructură corespunzătare timpului undeva în altă parte, potentaţii secolului douăzeci au decis să nu demoleze centrele istorice vechi. 

Iar pentru că mintea umană este inventivă şi caută peste tot profit, urbaniştii inteligenţi au decis să transforme înapoierea unor zone urbane într-o sursă de creştere economică. Oraşul modern este un organism cu mult mai deosebit decât ce era acum 100 de ani. Un locuitor al Chişinăului de pe timpul primarului Karl Şmidt avea ocazia oricând să vadă o vacă în stradă, chişinăuianul de pe timpul primarului Chirtoacă are ocazia zilnic să vadă numai boi la televizor. Gălăgia, discomfortul şi viteza obositoare sunt părţi obligatorii a vieţii urbane moderne. Iar omul este un organism care vrea să se simtă bine prin relaxare, vrea linişte, comfort, frumuseţe, socializare fără zgomot ş.a.m.d. Adică orăşeanul secolului XXI vrea în calitate de distracţie şi relaxare tot ce avea orăşeanul secolului XIX "by default".

Oamenii deştepţi din toată lumea au inventat o sursă de venituri enorme prin a nu face nimic. Spre deosebire de centrele comerciale, hotelurile luxoase, centrele de agrement, oazele de comfort şi frumuseţe sunt construite prin a nu face nimic. Trebuie numai să nu faci nimic care să le poată distruge pentru că ele au fost construite cu sute de ani în urmă.

Toată problema este în faptul că în Chişinău până acum nu s-a înţeles care este problema şi care este cauza ei.

Două mostre: (imagini de pe geoportal.md)
Strada 31 august, între str. Nicolae Iorga şi Petru Movilă pe parcursul întregii zile devine circulabilă doar pe o singură bandă, în rest (în 2-3 rânduri) partea laterală dar şi carosabilă este dedicată drept parcare pentru automobile.



Strada Tighina la Intersecţie cu Mitropolit Varlaam, ambuteiajul de transport public urban şi interurban apare din cauza autobuselor parcate la intersecţie. Pot urma zeci de exemple când beneficiul a câteva persoane parcate incomodează mii de oameni, duce la întârzieri, pierderi enorme (300 000 oameni x 30 minute întârziere zilnic x 25 lei/ora de muncă conform salariului mediu pe economie - 3 milioane 750 mii lei zilnic, şi asta la un calcul tare aproximativ spre diminuare).  

Primarul se plânge pe lipsa locurilor de parcare fără să înţeleagă că, de fapt, problema nu constă în lipsa ci în necesitatea locurilor de parcare. Câte parcări supraetajate nu ai face (până acum niciuna) locuri tot nu vor fi suficiente atâta timp cât numărul celor care vin cu maşina în centru creşte mai repede. Atâta timp cât fostele case de locuit, preconizate pentru cel mult 2 familii cu 2 automobile se vor transofrma în construcţii de zece etaje cu birouri pentru 150 persoane fiecare cu automobil, locuri de parcare nu vor ajunge. Şeful de la arhitectură ştie foarte bine că 900 metri patraţi de birouri necesită şi altele 1200 metri de parcare. La un bloc de birouri cu suprafaţa de 6 ari trebui şi alţi 12 de parcare.

Iată aşa procesul de demolare şi desfigurare a caselor mici din centru va duce în nu mai mult de 5 ani la transformarea centrului capitalei "europene" într-un ambuteiaj fără capăt prin care nu se va circula deloc, pierderile zilnice vor ajunge la 50 milioane de lei pe zi şi va fi numai bine.

Sunt şi soluţii concrete despre cum se poate de redresat situaţia dar asta data viitoare că o să spuneţi că e tare lungă postarea şi nu vreţi să citiţi.

P.S. Aruncaţi, vă rog, în comentarii linkuri cu poze cu blocaje cauzate de lipsa parcărilor.

Encefalograma educaţiei moldoveneşti: Bacul la istorie!

Am scris azi un articol semi-pamflet care a acumulat mai mult de 700 de vizualizări în mai puţin de două ore. Evident că aşa ceva se poate obţine numai dacă publici răspunsul la cel mai bine cotat subiect la bacalaureat. Recunosc - a fost o provocare. Am vrut să vă demonstrez ceva. Statistici:
La ora 11:00 erau deacuma peste 500. 

Evident: lumea caută pe google, peste 90% sunt vizitatori care au venit prin căutarea de pe google, indiferent că e .com, .ro sau .ru. S-ar părea că elevii au intrat de pe telefoane, nu mai cred să stea cu lap-topul. 

Denumiarea şi tag-urile puse corect şi hop. Dar nu e chiar aşa...

Vedem după browser că nici 10% dintre vizitatori nu au intrat de pe dispozitive mobile.

Exact acelaşi lucru ni-l afişează sistemele de operare utilizate de către vizitatori.

Concluzia, articolul (apropo dacă-l citeşti şi ai măcar urme de IQ prin cap, pornind de la el poţi scrie eseul cu punctaj maxim) a devenit o sursă de inspiraţie nu pentru elevii din clasele unde se susţine BAC-ul, dar pentru acei care pregăteau copiuţe, anume ei stau în faţa calculatoarelor cu Windows, anume ei au Chrome, Opera şi Firefox. Cine sunt aceştia? În proporţie absolută profii de istorie. 

Trist, nici profii nu sunt în stare să susţină bacul. Nu în zadar m-am luat de examenul de istorie, îmi este mai aproape şi am anumite frustrări. Nu am luat zece la bacul la Istoria Românilor numai pentru că am scris singur cele mai punctate subiecte (personalitatea lui Dimitrie Cantemir - locul doi la concursul naţional la această temă în clasa 11, şi eseul despre politica externă a lui Ştefan cel Mare - locul doi la concursul naţional dedicat vieţii şi activităţii lui Ştefan în clasa 12). Eu nu am copiat din cărţuliile de la Civitas subiectele, eu le-am scris singur pentru că le cunoşteam la un nivel mult mai înalt decât era redat acolo. Verificatorul mi-a scăzut mecanic din punctaj pentru că nu era "ca-n carte".

Dintre colegii mei de facultate (să nu se supere), au mers să lucreze profi de istorie în licee, în marea lor majoritate, cei mai slabi, toţi copiatorii profesionişti au ajuns să înveţe copii. Este evident că acei profi care sunt mai vechi nu sunt cu nimic mai buni. Sunt sigur că dacă aşezi profesorii de istorie din toată ţara să susţină acum bacul, va fi mare circ, dacă ia măcar 20% note peste 7 va fi bine. Dintre cei care susţin în zilele acestea examene de stat la facultăţile de istorie nu ar avea note mai mari de 7 nici 30%, iar dacă nu le dai să copieze vre-o 30% pică examenul. 

Într-un sistem de învăţământ unde proful de liceu are nevoie de google pentru a scrie un eseu de BAC (măcar să se uite într-o carte) e ceva putred! Domnul Ghicov ar fi cazul să facă ocolul pieţii centrale cu cenuşă pe cap. Curricula este defectă, nu oferă nici cunoştinţe, nici aptitudini. La Ministerul Educaţiei se cere o coasă de vară şi aici nu mă refer la ministru ci la toţi cei care stau acolo de zeci de ani şi educă blegi!

Basarabia în cadrul relațiilor ruso-turce din secolul XIX

Stimaţi copilaşi, dacă aveţi un telefon ca lumea, intraţi deodată aici http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboaiele_ruso-turce.

Până una alta, vedeţi să nu uitaţi că toate relaţiile ruso-turce s-au redus în 200 ani la războaie. În secolul 19, au fost 5 războaie:
  • Războiul Ruso-Turc (1806–1812), Kutuzov îi boţeşte zdravăn pe turci şi vrea să anexeze la Rusia cel puţin toată Moldova, dar obţine doar Basarabia - numai să nu uitaţi că acest proces simplu istoric, unul absolut comun, de care îi durea drept în cot pe "sărmanii ţărani" basarabeni, se cheamă RAPT MIŞELESC ÎMPOTRIVA VOINŢEI POPORULUI ŞI AL LUI DUMNEZEU! De fapt obţinea el Kutuzov şi toată Moldova numai că deja îi ardea pe ruşi la tălpişoare tovarăşul Bonaparte şi nu le era de negocieri, dar asta mai bine să nu scrieţi, mai bine scrieţi că numai INSISTENŢA ŞI IMPLICAREA CHIBZUITĂ A BOIERIMII LOCALE ŞI SPRIJINUL MARILOR PUTERI DIN VEST A FĂCUT POSIBILĂ SALVAREA MĂCAR A UNEI PĂRŢI DIN CORPUL ŢĂRII MARELUI ŞTEFAN! Iar soarta dură a făcut ca acea pace sângeroasă să fie semnată anume la Bucureşti!
  • Războiul Ruso-Turc (1828–1829), victorie pentru ruși, cu războiul ăsta ai noştrri nu au prea avut treabă numai că la începutul lui tare multă armată rusă s-a concentrat în sudul Basarabiei şi crăpau tot nutreţul, vinul şi mâncărica ţăranilor, iar Gheorghe şi Ion dădeau dislike pe action-ul grupului Russian Army acum 184 ani near Giurgiuleşti! Iar ca rezultat al războiului până-n 1856 ruşii au ţinut ocupată şi Moldova cu Muntenia, ne-am simţit mai uniţi, ce mai!
  • Războiul Ruso-Turc (1853–1856) (parte a Războiului Crimeii), victorie pentru turci, victorie pentru turci asta pe wikipedia scrie, ca şi orice război normal dus de două state între ele în sec. 19 (de exemplu Rusia şi Turcia), acesta s-a terminat cu victoria Angliei. Ca şi de data precedentă, ţăranii nu au dat like peste activitatea grupului Russian Army, apoi de bine chipurile a fost sfârşitul războiului, prin Tratatul de la Paris, Moldova a recuperat sudul Basarabiei, Ion şi Gheorghe liked ownership status change, acum 156 ani near Giurgiuleşti. Apoi mebrii grupurilor Russian Army şi Russian Administration au încetat să mai dea chekin la Bucureşti şi Iaşi, iată vouă şi rezultatele. Mai daţi pe link, mai citiţi amănunte, pe wikipedia bine scrie.
  • Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, victorie pentru români și ruși, aici neapărat să scrieţi că A FOST O MARE VICTORIE A ARMEI ROMÂNEŞTI ÎMPOTRIVA TURCILOR ŞI PENTRU OBŢINEREA INDEPENDENŢEI. Victorie zdrobitoare care s-a soldat cu întoacrere sudului Basrabiei către ruşi în schimbul Dobrogei, un schimb profitabil al principelui Carol, numai să nu scrieţi despre asta, să scrieţi că asta ruşii mişeleşte au abuzat şi nu s-au răsplătit corect pentru susţinerea românească în războiul contra Porţii Otomane!

Concluzii - băgaţi cât mai multă jale, chemări plângăcioase la restabilirea adevărului istoric şi a demnităţii naţionale, scăpaţi o lacrimă mare de absolvent pe lucrare, tremuraţi mâna, să vadă verificatorul cât de plin de sânge este sufletul tânărului cetăţean pentru soarta nedreptăţită a Basarabiei. Şi dacă vreţi ca punctajul să rupă rezultatele lui Pasha Parfeni la Eurovision, băgaţi şi o "dreptatea şi adevărul trebie să fie restabilite IAR BASARABIA VA REVENI CU SIGURANŢĂ LA SÂNUL ŢĂRII MAME"!  - verificatorul deamu-i sub masă în convulsii patriotico-extatice, chiar dacă n-ai scris nimic, un şase al ai, notele patriotice tot timpul au "kănăit" la istorie.

P.S. pentru eventuale întrebări celor de la CCCEC sau Ministerul Educaţiei, eu nu fac nimic ilegal, doar copii nu au cum să intri în timpul examenului pe net, iar tema făcută publică probabil este un fals :D Să muriţi voi, cei ce faceţi curricula şcolară!


Chişinău - miros de tei!

Eu nu ştiu voi de unde şi cum, dar eu sunt chişinăuian! Eu am fost conceput şi născut în capitala Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, era aşa un fel de ţară în '85-'86!

Nu ştiu cum pentru alţii, dar pentru mine Chişinăul nu este oraşul marşrutnicelor, pmanului şi politicului. Pentru mine Chişinăul nu este oraşul glodului, gunoiului şi a gopnicilor - pentru mine Chişinăul este oraşul mirosului de tei! Este acel oraş, da - profund provincial, dar al parcurilor, studenţilor şi a Grădinei Zoologice! Da, acel "zooparc" împreună cu Circul, cel mai frumos Circ pe care l-am văzut în viaţă (!) , mi-au marcat copilăria! Dar -  acest  miros de tei!

Eu nu ştiu unde s-a născut cel care se consideră primar al acestui oraş, dar eu m-am născut la Chişinău! Mulţi ani, alte locuri, dragostea care va trăi veşnic faţă de un alt oraş, acel ce a fost născut oraş, care se scaldă în valurile mării şi miroase a  legume moldoveneşti pregătite sub inconfundabilul grai, parcă magic, pe care nimeni nu înderăzneşte să-l numească altfel decât odessit, al Palmirei sudice, au educat altfel de percepţie. Oraş, parcă un sat mai mare (oricum aşa îi zic toţi fără să pătrundă de unde vine), pe care la revenire (doar opteşpe ani) îl cunoşteam şi nu. Simţeam eu că e altfel, dar parcă eram depare de dânsul. Hop - trebuia să-l privesc mai aproape...

Nu ştiu cine şi-n ce coloni... i s-a născut, dar pentru mine Chişinăul e oraşul (atenţie - ORAŞUL) primelor descoperiri, oraşul studenţiei, aici am crescut pe bune, este oraşul unei mari şi, eivdent, neîndeplinite iubiri, aici m-am fript, am ars-o, am prins speranţe şi am decis să cobor pe pământ.

Nu ştiu şi mă doare în cot cum voi, dar eu nu ştiu de ce iubesc acest miros de tei! Naibii toate satele Moldovei, în ele nu miroase aşa a tei! În ele nu miroase a studenţia mea, a proteste, a dragoste, a greşeli.

Nici gopnicii de la Ciocana, nici marşrutnicii din 110, nici funcţionarii de la primăria "capitalei", nici măcar propriile sentimente nu mă pot convinge că acesta nu este oraşul meu! E casa mea -  de la Ceucari la Schinoasa şi de la Sculeni la Băcioi - este oraşul în care eu m-am născut şi, mai ales, m-am inventat singur pe mine, şi puteţi să mă consideraţi sentimental şi patetic!

Despre turismul moldovenesc

Am fost la Publika TV azi să vorbim despre turism


Tot ce am spus e o continuare a lungi gândiri mai vechi. Am şi concluziile gata, doar le mai ţin pentru încă o săptămână, eu sunt sigur că în Moldova turismul poate să izbutească.

Poll în comentarii:

Ce credeţi că trebuie/se poate de făcut pentru a dezvolta turismul din Moldova?