A.S.
Eu practic să nu scriu relatări ci impresii şi concluzii de la off-line-uri. Întâlnirea cu vice-premierul Lazăr nu e o excepţie. Nu în zadar am aşteptat mai bine de 10 zile. Ministrul Economiei a început relatările sale, dealtfel foarte interesante şi ample, despre negocierile cu FMI. Eu nu sunt economist, dar cum se zice "жизнь заставила". În general cred că acest post va fi lung, prea multe simt şi vreau să expun la tema "părerea mea despre adâncimea cavităţii anale în care pică liber bugetul public.md".
Carevasăzică ceea ce trebuia de recunoscut, pentru că era demonstrat demult. Cu acumulările la buget e jale, a recunoscut acest lucru şi dnul ministru, şi premierul. Pentru mine nu era cazul, o simt pe propria piele de prin toamna lui 2010. Simplu, oamenii care lucrează în sfera bugetară numai dacă sunt limitaţi au nevoie de rapoartele ministerului de finanţe. Eu îmi sunt propriul şi cel mai bun barometru al acumulărilor bugetare. Simplu, în primăvara-vara 2010, salariile erau achitate la data de 2-4, începând cu toamna 2010 - 3-5, acum se ajunge şi la data de 8-9 a lunii câteodată. Mai departe, achitările pe investiţii, achiziţii şi servicii ale instituţiilor publice se efectuau în cel mult zece zile, acum ajung să depăşească des o lună. Este clar oricărui om ce are idee de raporturile venituri-cheltuieli în orice entitate economică, de la cel mai prăpădit SRL la bugetul de stat - plăţile întârzie atunci când nu sunt suficiente venituri.
Mai departe mai vesel, la etapa aceasta, Guvernul a aprobat o serie de decizii (cea cu maşinile vechi etc.) care au drept scop acoperirea cu orice preţ a găurilor bugetare. E clar şi faptul că donatorii externi nu mai dau bani cu orice preţ, ca la finalul lui 2009. Toată lumea e supărată pe FMI, nu pe ei ar trebui să fim supăraţi, pe Guvernul care a negociat cu ei. Cei de la FMI nu impun reducerea cheltuielilor, mai jos voi scrie despre ce anume se va petrece, ei acceptă să dea bani numai celor care îi pot întoarce. Dacă un Guvern arată că poate creşte veniturile, nu va primi un răspuns negativ de la FMI. Guvernanţii ne asigură că problemele vin din circumstanţele externe (criza euro, scăderea exporturilor, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, bla-bla-bla). SERIOS?
Eu, dar şi cei de afară mai avem şi alţi indicatori al potenţialului de acumulări la buget. Iată cum eu să cred că a scăzut comerţul intern când ritmul de creştere a ambuteiajelor de maşini luxoase în Capitală creşte mai ceva ca raitingul comuniştilor iarna? Dacă se plătesc mai puţine impozite, înseamnă că scad şi veniturile afaceriştilor, nu e aşa? Altfel eu - un biet istoric - nu înţeleg de unde se iau impozitele şi taxele? Parcă atunci când au apărut acum 5 mii de ani în Orient aşa era.
Apu dară cum? Îmi asum să deschid nişte "ceva" din ce a spus dnul ministru Lazăr. Anume legat de finanţările externe. A spus că donatorii nu prea mai sunt exaltaţi de idea să împrumute o ţară care are un potenţial real enorm de creştere, spre deosebire de ţările realmente sărace. Moldova nu este săracă, statul moldovenesc este sărac.
Am citit dăunăzi pe Facebook cum un cetăţean american stabilit de ceva timp în Moldova a scris ceva de genul "Numai ce am văzut pe străzile din Chişinău un Bentley, mi-am dat seama că este foarte bine că impozitele contribuabililor americani merg la reparaţia drumurilor în această ţară - păcat să se distrugă aşa un automobil!" - cea mai bună diagnoză şi analiză la capitolul "daţi-ne bani că suntem săraci".
Bani sunt! Firmacii care raportează scăderea vânzărilor cumpără Bentley-uri şi Mercedessuri de ultimul model. "Liderii agricoli" care raportează scăderea veniturilor şi producţiei, chiar dacă a fost renovat considerabil a parcul tehnic, se plâng de nesimţirea bancherilor care nu le dau credite ieftine, dar se bat de la geep-uri şi out-lander-uri prin salonurile auto. Ce naiba? Poate impozitele sunt prea mici? Nu - chiar au crescut!
Problema este că şi acumulări bugetare şi venituri care ar urma să fie impozitate sunt, şi sunt multe!
Ce se întâmplă cu acumulările bugetare?
Vă mai aduceţi aminte cum Dodon îl "tortura" pe Veceslav Negruţă să afle cum de au crescut exporturile dar acumulările de taxe vamale nu? Apoi iată - sursa de finanţare a sport-car-rilor, villelor, achiziţionării de partide etc.. Nu mai e demult secret că în Moldova cel mai profitabil bussines este recuperarea de TVA de la stat.
Schema
Importăm 10 kilograme roşii cu un leu kilul, plătim doi lei TVA, investim trei lei, facem din ei pastă de tomate, o exportăm cu 500 lei, primim înapoi 100 lei. E puţin exagerat dar realitatea e şi mai dură pentru că aceasta e cale legală. De fapt, plătim la orice vamă mită, vameşii semnează că am fi importat 1000 tone de orice cu 10 lei kilu, apoi plătim mită la altă vamă (poate şi la aceeaşi) şi scriem că am exportat 1000 tone de acelaşi orice cu "bantik" cu 100 lei kilu. Recuperăm TVA. Tot! Aşa, pe scurt, lucrează schema de sărăcire a statului.
Schema nrl doi.
Sunt agricultor, produc 10 000 tone de cereale anual, scriu că am produs doar 2000, oricum nimeni nu mă poate controla, plătesc impozite şi taxe de pe 2 mii. Restul 8000 le duc lui cumătru la ferma lui de 10 000 capete, care scrie că are 500, sau le dau lui finu la fabrica de vin. Carnea sau spirtul le duc în Ucraina prin Transnistria sau le dau la "patentarii" de la Piaţa Centrală. Economisesc din taxele şi impozitele pe 8000 tone de cereale.
Schema aceasta e atât de simplă încât cred că am descriso integral. A, mai nu am uitat, schema implică achitare de mită inspectorului fiscal şi celor de la "Sanepid".
Nu se poate de oprit? Se poate! Soluţia demisiei dnilor Platon, Baliţchi, Roibu, Negruţă, Lazăr etc. nu e o soluţie în sine, nu va soluţiona problemele.
Mai sunt şi altele. De ce nu sunt oprite? Bună întrebare!
Până a spune cum văd eu rezolvarea problemei, să vedem ce soluţie au găsit guvernanţii.
Disciplină bugetară "по молдавски"
Întraţi de citiţi, dacă ştiţi să citiţi, ce a propus Ministerul Finanţelor. Dincolo de reducerea revizuirea modului şi cuantumului locurilor bugetare din instituţiile de învăţământ. Asta Aliansul care a venit la putere prin voturile, şi nu numai, a tineretului. Fiţi atenţi la articolul IV, se propune excluderea indemnizaţiei (şi aşa ridicol de mici) la naşterea copilului. Dap dacă faceţi sex neprotejat. Nu mai spun că puteţi la un "search" pe google să vedeţi cum se întreceau partidele din actuala conducere la promisiuni pe acest capitol.
Articolul V- tare interesant. Autorităţile publice locale primesc dreptul să se împrumute de la Bănci, asta dacă întorci datoria până la finele anului, teoretic e OK, ar trebui să dea APL-urilor posibilitatea de a împrumuta pentru dezvoltare, în fapt - calitatea dezastruoasă a pregătirii cadrelor din raioane va conduce la cazuri de sechestrare în masă a bunurilor publice de către bănci. A apărut şi o chestiune extraordinar de bună - la solicitarea primăriilor, Ministerul Finanţelor poate plasa banii liberi din bugetele locale în depozitele Băncii Naţionale care sunt destul de profitabile. Numai că aşa termen ca "fonduri libere" nu este cunoscut niciunui primar în ţara asta.
Dar cel mai interesant e punctul unu din acelaşi articol - primăriile rămân fără 20% din acumulările pentru impozitul pe venit, de la 50% rămân doar cu 30%. Sincer - citiţi această lege, foarte interesant!
Mai departe mai vesel - vine austeritatea în stil greco-român(esc) - rămânem fără indemnizaţii la creşterea copilului până la 3 ani!!!, fără indemnizaţii pe deces şi altele.
Mult prea aşteptată modificare a sistemului de salarii pentru funcţionarii publici se amână cu 3 ani! Ура, товарищи!
Fără avizul Ministerului Finanţelor nu se va putea stabili bugetul asigurărilor sociale obligatorii - CUUUUUUUM? Doar acestea sunt fixate prin lege şi nu se negociază?
În schimb se intervine serios în operativitatea lucrului Ministerului Finanţelor în gestionarea sistemului de plăţi şi venituri, angajaţii responsabili vor lucra peste program - MULŢUMESC!
Se înăspresc dur pedepsele pentru nerespectarea disciplinei bugetare şi încălcările/infracţiunile în domeniu - demult era cazul numai că... - despre numai că mai jos.
Creşterea salariilor militarilor, poliţiştilor, securiştilor etc. se amână până în 2015 - normal aşa.
Mai sunt acolo chestii interesante pentru angajaţii sectorului public. Dar cireaşa de pe tort este articolul III care prevede modificări la Legea nr.847-XIII din 24
mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar:
Punctul unu - în primul rând, Guvernul va achita datoriile externe, apoi salariile, restul cheltuielilor publice le va decide Ministerul Finanţelor după bunul plac.
Nu se permite creşterea peste măsura stabilită la început de an a datoriilor instituţiilor publice - e de bine!
Mai departe - Strauss Khan ar fi scăpat o lacrimă - dacă acumulările sunt sub prognoza de la începutul anului, Ministerul Finanţelor poate decide excluderea unor cheltuieli publice, eu nu mai întreb cum un minister poate să decidă modificarea unei legi aprobate de Parlament, dar numai vreau să întreb cum vor fi stabiliţi cei care rămân fără unele finanţări- despre asta mai jos.
Aţi obosit să citiţi? Asculatţi un cântec
Da Ministerul Finanţelor nu a obosit să scrie!
Da Ministerul Finanţelor nu a obosit să scrie!
Conducătorii de instituţii publice vor purta răspundere materială pentru formarea de datorii - bine, iar politicienii care numesc agramaţii în funcţii vor purta oare răspundere materială?
Caz din viaţă.
Iată pe mine în mod deosebit mă interesează faza cu reducerea de cheltuieli publice. Un caz aşa, am zmuls noi cu mare greu (mint - nu a fost chiar atât de greu :)) nişte bani de la Guvern pentru a face un proiect tehnic să construim apeduct şi canalizare la Orheiul Vechi. Nu de alta - se dezvoltă turismul, iar "удобства во дворе" şi scurgerea impurităţilor în Răut nu sunt de bine. Iaca a fost pe la început de martie publicat bugetul şi ni-au zis să pregătim caiet de saricini să facem concurs. Birocraţie, rugăminţi pe la specialişti, iar birocraţie, regândire, atent - să fie totul scris bine, să nu lăsăm loc de interpretări, să iasă un proiect calitativ - pe la sfârşit de martie am terminat caietul de sarcini, tema de proiectare şi le dau Ministerului Culturii. Colegii de la minister au ajutat, repede-repede - perfectăm actele la Agenţia pentru Achiziţii Publice. Cei de la Achiziţii, bravo lor, examinează repede, vin cu nişte observaţii foarte bune, rectificăm totul - anunţăm licitaţie publică cu publicare în Monitorul Oficial Pentru Achiziţii.
Excurs poetic:
Am uitat să vă descriu încă o metodă deosebit de eficientă de îmbogăţire în ţara asta - îţi faci o firmă de nu contează ce şi participi la licitaţii publice, dai "otkaturi", mitueşti decidenţii şi cei care deţin informaţii, dar mai bine să fii tu însăţi decident sau deţinător de informaţii secrete şi firma să "o scrii" pe vre-o mătuşă. Şi ai ale tale procente stabile de venit, mai ales că în aşa cazuri nimeni nu prea o să se ia de calitatea lucrărilor, serviciilor sau mărfurilor prestate.
Flash-back.
Apoi iată pentru că afaceristul moldovean abonat la bugetul de stat nu se aruncă să participe la licitaţii unde lucrurile se petrec corect şi transparent, iar calitatea este cerută la sânge de către comandatar, prima licitaţie a picat din lipsă de oferte suficiente. Aşa, încet-încet am ajuns noi la a doua licitaţie şi la sfârşitul lunii aprilie.
Eram fericit să remarc interesul ofertanţilor care mă telefonau zilnic să le explic detalii din caietul de saricini, le accentuam de fiecare dată să atragă atenţie la faptul că sunt obligaţi să ne prezinte calificarea la nivel - experienţă, specialişti, şi de fiecare dată "aveţi grijă că este o zonă protejată şi trebuie să aveţi specialişti şi fonduri prevăzute pentru expertiza de mediu şi cea de patrimoniu - arheologic şi arhitectural" - "Bun, am înţeles!".
Vine ziua licitaţiei, tocmai şase oferte. Huuuuu, în final, avem din ce alege! Ei, doi au zburat pe loc pentru că nu au îndeplinit condiţiile elementare, unul al patrulea voia să facă proiectare fără măcar un arhitect - avea în schimb o armată de ingineri, cum ar face inginerii proiectele de construcţii, nu ştiu, în fine.
Au rămas trei acceptabili după toate criteriile, am ales pe cei cu oferta mai ieftină şi mai calitativă şi ne-am făcut cruce. Am dat raportul la Achiziţii şi ne-am pregătit să ne apucăm de treabă. Ce-i drept peste o zi a apărut tipul cu armata de ingineri şi a înaintat pretenţia că el ar fi avut cea mai ieftină ofertă şi vrea să fie câştigător. I-a umflat capul responsabilului pe achiziţii de la Minister, apoi a trecut la mine. I-am explicat că nu-i pot îngrădi dreptul legal să înainteze contestaţii dar să fie sigur că nu a întrunit mai multe condiţii scrise în caietul de sarcini pe care l-a avut la dispoziţie.
Totul ar fi un caz banal dacă nu mi-ar fi stat mie interesant cum naiba a aflat tipul despre mărimile celorlalte oferte înainte de a primi o copie a proceselor verbale?
Nu mă iau să acuz pe cineva, dar tipul clar are ceea ce se cheamă "insider"-i. Dincolo de asta, i-am explicat odată în plus că nu putea fi acceptat spre concurs pentru că nu a avut nici arheologi, nici arhitecţi, nici specialist pe mediu în echipă, nici nu a prevăzut bani pentru aşa ceva. La care omul mi-a explicat că el trebuia să câştige pentru că el e din Orhei şi lucrează în toată zona (WTF?) şi că "voi acolo ce faceţi proiectare sau cultură?" Am văzut că n-ai cu cine. Dar am mai pierdut o lună.
Acuma, eu vreau să ştiu: dacă nu va câştiga firma "cui trebuie" eu voi fi purtat prin contestaţii până ni se va retrage finanţarea de "cine trebuie" pentru că "deficitul bugetar a depăşit indicii prevăzuţi"?
No more comments.
Şi o poză de aici.
P.S. Situaţia descrisă e tristă. Care ar fi soluţia? Este.
Atât ministrul Lazăr, cât şi premierul, dar şi mulţi alţi funcţionari înalţi se tot jeluie pe lipsa de voinţă politică, pe alians, pe faptul că-i încurcă nu ştiu cine. Ok, eu nu vă cred.
Demisiile nu sunt o soluţie în sine, avem suficient de mulţi conducători buni. Atât miniştrii finanţelor (deşi de el nu pot spune sigur pentru că nu l-am văzut live), economiei, educaţiei, TIC, şefii de la Fisc şi Vamă, au suficiente capacităţi pentru a opera reforme dure dar corecte. E lipsă totală de voinţă politică.
Soluţia - Filat, Plahotniuc şi (dacă l-or chema) Ghimpu se adună şi stabilesc că "De azi înainte nu se va fura!" "Furaţi de aici şi până aici, mai mult nu se poate!" Se pot percepe taxe, se poate de limitat contrabanda, se poate de redus corupţia. Important este cei din fisc, vamă, poliţie, procuratură, judecătorii, CCCEC, judecătorii să se împarte cu noi cu impozitele şi taxele noastre.
Acum, dacă voi credeţi că eu nu susţin propunerile Ministerului Finanţelor - greşiţi, sunt de acord, altfel va veni armaghedeţul economiei moldoveneşti, e o soluţie, pe termen scurt, astupă borţile - pe termen mediu va fi din nou şi mai rău. Avem nevoie de o minimă manifestare de voinţă politică, măcar o singură dată!
Poll în comentarii:
Credeţi că e timpul de făcut bagajele din.md?
