Conform teoriei marelui iluminist francez al secolului XVIII Jean Jacques Rousseau, statele există în baza unui "contract social". Dacă să explicăm pe scurt, aceasta însemană că cetăţenii deleghează din libertăţile asupra unor decizii care îi vizează – conducătorilor de stat. Dacă adaptăm acest concept (evident adevărat) la condiţiile democraţiilor elective contemporane, avem cam următorul tablou: noi, o dată la patru ani, desfăşurăm un concurs public transparent, în baza căruia alegem, în baza unui caiet de sarcini şi al ofertelor pretendenţilor, pe cineva căruia îi delegăm dreptul să facă regulile după care trăim (legile), să cheltuiască o parte din banii noştri (impozite şi taxe), să asigure securitatea nostră şi să adopte decizii despre relaţiile noastre cu alte ţări.
Alegerile se fură, nu sunt procuror să vă aduc dovezi, dar acest lucru îl cunosc toţi, toţi tac – numai acel care a pierdut, acuză partea care a câştigat fără a aduce dovezi, pentru că sistemul nostru electoral este într-atâta de fragil, încât este practic imposibil de prevenit şi de demonstrat frauda electorală. Care este impactul real al corupţiei electorale? Cum se poate de prevenit aceasta? Despre aceasta voi scrie.
Un partid ia bani de la un afacerist, afaceristul este afacerist şi cere bani cu procente după alegeri, partidul fură de la buget, fură partidul – fură şi funcţionarii din jur, aşa se naşte cercul vicios al corupţiei în ţara noastră. S-ar părea că unii care au ajuns la putere ar putea să fure doar ca să-şi întoarcă datoriile pentru campania electorală şi să poată să-şi menţină structurile de partid – se pare… Într-adevăr aşa se întâmplă că dacă nu ai bani în plus, te îngroapă cei care fură mult prin alte mecanisme care necesită cheltuieli mari de bani – coruperea justiţiei, a funcţionarilor electorali, dar, ce este mai important, şi a alegătorilor. Situaţia în care pretendentul la o funcţie poate să corupă alegătorul, atentează la însăşi logica statului, aşa cum ne este prezentată în forma contractului social.
Simptomatic – foarte mulţi au atras atenţia la influenţa mecanismelor de finanţare a partidelor politice asupra corupţiei, se crede că odată cu trecerea partidelor politice la finanţare de stat va scădea dependenţa acestora de mediul de afaceri. Poate doar unii naivi cred în aceasta, cheltuielile oficiale ale partidelor nu includ nici a zecea parte din cele reale, chiar dacă vei trece la registrul oficial plata pentru activişti, jurnalişti, cântăreţi, maşini, benzină ş.a. care rămâne nedeclarată la moment, nu va nimeri nicicând în lista de cheltuieli capitolul care constituie "partea leului" la mulţi concurenţi electorali – anumemita electorală! Indiferent sub ce formă: bani, cadouri, mese copioase, caloşi şi şepci cu sigla partidului – toate acestea constituie o formă de corupere a alegătorilor. Atâta timp cât această metodă este deosebit de eficientă, partidele politice nu vor renunţa la acceptarea de bani nedeclaraţi de la sponsori tenebri, cu returnarea lor prin contracte de stat, închiderea ochilor, licenţe fără concurs etc. Iar legătura dintre mediul de afaceri cu mâna murdară şi politicienii dornici de cât mai multe voturi cu orice preţ se va păstra.
Din nou simptomatic este că nu am auzit măcar un politician să spună în repetate rânduri în adresările către popor că nu e bine să-ţi vinzi votul, decât doar după alegeri. Nu am văzut stoluri de "oameni de cultură", formatori de opinie, bloggeri, onegişti, preoţi, la urma urmei, care să facă campanii împotriva votului vândut, parcă e un subiect tabu, deşi toţi ştiu că se cumpără şi se vinde. Dacă ai trei butoaie de vin şi vrei să fii primar într-un sat – vei fi! Îmi aduc şi acum aminte monumentala frază a lui Victor Ponta după alegerile prezidenţiale din România: "Maşinăria lor a lucrat mai bine…" Toţi fură, toţi se fac că plouă!
Unica soluţie pe care o văd eu pentru a diminua corupţia electorală este legalizarea acesteia! Anume aşa. Şi deodată campanii, te arată satul cu degetul, analiştii ţipă de la toate ecranele: "E legal, dar e mizerabil", "Dacă azi vă dă 100 de lei, mâine o să vă fure 1000"… Declaraţia uniunii scriitorilor, preoţilor, deportaţilor jurnalişti : "Stimaţi concetăţeni, nu vă lăsaţi duşi de val, nu luaţi bani şi vin pentru vot!". Sunt absolut sigur că va avea drept efect diminuarea numărului de voturi vândute şi va spori conştiinţa civică a cetăţenilor. Iar atunci să văd măcar un partid să încerce să dea mită electorală, toată societatea activă va sta cu ochii pe cei care încearcă să o facă şi îi va taxa pe loc. Iar, odată legalizat, va apărea mult mai uşor la suprafaţă, toţi moraliştii naţiunii vor privi cu ochi de vultur pe unde o fi vreunul să dea măcar un "calup de brânză" pe vot.
Iată aşa, chiar dacă J. J. Rousseau ne-a lăsat un sistem aproape perfect, trebuie să fim mereu ostili faţă de acei pe care îi angajăm în slujbă publică, altfel din angajatori ne transformăm în sclavi.
