Chişinău - teatru al absurdului!


Nu mai are rost să scriu despre cum ar trebui să fie planul de dezvoltare a Chişinăului, să critici prostiile care se fac nu are rost, aceasta provoacă doar reacţii acide din partea autorităţilor. Ei cică vor sfaturi şi critică. Când ai în faţă tocmai un vice-primar care în faţa camerei TV se irijează în mare apărător al monumentelor de arhitectură iar în rest zâmbeşte acid, iar pe acest zâmbet scrie "La ce bun lătraţi, eu tot o să fac cum vreau!" - nu are rost.

Chipurile se organizează consultări publice. Se dezbate un document pe care nu l-a văzut nimeni vreodată. Cel mai important lucru - Proiectul regulamentului de urbanism zonal - este ţinut sub şapte lacăte. Ce fel de dezbateri publice sunt astea.

A sunat o frază simptomatică din gura lui Nistor Grozavu - "Nu trebuie să ne grăbim, ce dacă acest regulamet va fi adoptat la anul, sau chiar şi mai târziu?"

Or el ştie foarte bine că lipsa acestui regulament şi inacţiunea autorităţilor locale duce la mutilare a sute de monumente lunar. Încă doi ani şi nu va mai rămâne ce să fie protejat.

Acum ar fi cazul în regim de urgenţă să fie revizuit PUG-ul Chişinăului, apoi să fie adaptate la noile prevederi elementele planului zonal. Lucrul acesta poate fi realizat în doar jumătate de an, dacă se vrea. Dar nu se vrea. Până una-alta, primarului iar sta bine să dea dovadă de respectfaţă de sine însuşi, să asigure respectarea acelui moratoriu asupra construcţiilor în centrul istoric.

Nu doar raţionamente morale şi legale stau la baza luptei pentru salvarea Chişinăului istoric. Dacă acesta va dispărea, în Republica Moldova va muri fără a se naşte o ramură economică de potenţial enorm - turismul, fără un pol urban inclus şi adaptat la turismul internaţional nu are rost niciun fel de Orhei Vechi, Cricovă sau parcuri naţionale.

Trist. Proiectul dezbătut nu a fost publicat nici azi pe site-ul primăriei.

Se fac filme mincinoase pe bani străini. Poate are rost să ne amăgim că totul este bine?

P.S. Cu toate nedreptăţile, "consultările publice" vor continua. Dacă nu vă este totuna în ce oraş vor trăi copiii voştri, puteţi veni.