(De/Re)Mitizarea lui Vlad Plahotniuc

A.S. Nu voi transcrie conţinutul discuţiilor, doar impresii şi concluzii.

1. Vlad Plahotniuc a devenit un politician public, a învăţat să comunice în public. Bloggerii sunt poate cei mai agresivi şi incomozi interlocutori, spun şi întreabă ce şi cum le place. S-a descurcat de minune, i-a jucat pe degete pe oponenţii declaraţi, are strategie de comunicare în public, a învăţat nişte NLP, nişte procedee, a crescut mult la capitolul dat. Bravo echipei de PR.

2. Nu am aflat nimic nou, doar nişte confirmări despre zvonuri şi lucruri pe care lumea care ştie le ştie.

3. A mai şi scăpat câte o minciunică, cel puţin eu am remarcat câte ceva. Normal - un om care a creat un holding de afaceri atât de mare, are atâta influenţă nu poate altfel, dar cine nu are schelete în dulap?

4. Îl percepe pe Vlad Filat ca şi concurentul nr. 1 - evident. 

5. Este un jucător. Un "copil mare" - face totul cu suflet şi pasiune, se hazardează, exact cum o fac copiii în jocurile lor.

6. A înţeles rostul oamenilor în orice domeniu, fie afaceri, fie organizarea unui partid. A înţeles cum trebuie să fie un partid politic şi nu se teme (UNICUL!) să recunoască problemele din interiorul propriului partid. A promis să asigure calitate prin calitatea resursei umane, să vedem. PD-ul într-adevăr este varză la capitoul organizare şi resurse umane, tineri nu au deloc. 

7. Strategia de comunicare pe care a adoptat-o mi se prezintă aşa: spulberarea mitului actual despre Plahotniuc şi consolidarea unui nou mit. Lucrurile necunoscute, semi-ascunse, periculoase i-au atras dintotdeauna pe oameni.

8. Au dreptate cei care spun că este cel mai sofisticat politician din Moldova. Eu am avut ocazia să-i văd şi să vorbesc, cu toţi, dar absolut toţi care contează în politica din Moldova, ăsta e cel mai greu de descusut.

Scrisoare la Guvern.

Sper că se va găsi cineva să aducă acest mesaj la domnul prim ministru.

Discuţia de ieri de la guvern este una simptomatică. Nici ministrul Focşa, nici Ministerul Culturii, nu sunt cei mai de lăudat. Totuşi, pe faţă este o neînţelegere generală a situaţiei din domeniu de către marea majoritate. Să se spună că nu s-a făcut nimic este greşit, cu toate că se putea şi mai mult în doi şi jumătate. Necătând la numărul mic şi calitatea resurselor umane implicate în domeniu, au fost pentru prima dată create nişte legi cadru pentru protecţia monumentelor de patrimoniu de toate tipurile. Însăşi faptul că tema a ajuns în vizorul presei şi a politicienilor, fiind abordată chiar la nivel de guvern, se datorează tot unor oameni de la Ministerul Culturii, în primul rând Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor. Problemele în Chişinău întradevăr s-au agravat în ultimii doi ani, dar la nivelul întregii ţări situaţia era la fel de proastă toţi cei 20 ani de independenţă. 

În fiecare zi sunt distruse în continuu mii de situri arheologice în toată ţara. Sunt mutilate sute de edificii arhitecturale cu valoare de monument. Se intervine brutal în peisaje arhitectonice autentice şi istorice. Despre aceste lucruri nu se vorbeşte. Despre faptul că nimeni nu prevede nicăieri fonduri pentru cercetarea monumentelor arheologice care se distrug an de an sub acţiunea naturii, a lucrărilor agricole şi de construcţii nu se vorbeşte. Despre faptul că până acum nu a exitat măcar o lege care să îi oblige pe toţi cei care efectuează construcţii cu intervenţii la subsol să solicite şi să finanţeze cercetarea arheologică (cum se întâmplă în toată lumea) - nu spune nimeni. 

Nimeni nu o să vă explice, domnule prim ministru, că, de fapt, Ministerul Culturii şi instituţiile din subordinea acestuia nu dispun de atribuţii legale care să stopeze eficient careva lucrări care distrug un monument. Cu atât mai puţin, nu sunt posibilităţi pentru a pedepsi pe cineva. În cadrul şedinţei s-a solicitat crearea unui grup de lucru mixt, cu participarea Ministerului Culturii şi a Ministerului Construcţiilor, pentru a redresa situaţia. E bine că s-a luat atitudine dar se ştie bine că "dacă vrei să îngropi o problemă - faci un grup de lucru".

În problema distrugerii patrimoniului cultural e nevoie de un singur lucru - VOINŢĂ POLITICĂ. 

Voinţa de a creşte numărul de persoane care se ocupa de elaborarea politicilor în domeniul patrimoniului de la 5 (Patru colaboratori ai Direcţiei de specialitate plus un vice ministru) - măcar la opt. Voinţa de aschimba modul în care funcţionează ministerele noastre, în care specialiştii se ocupă de scrisul răspunsurilor la scrisorile oricui în loc să elaboreze şi monitorizeze politici publice. Voinţa politică nu se termină aici. 

Unicul mod de a preveni o fărădelege în Moldova sunt penalităţile. Va ajunge oare voinţă politică pentru a introduce modificări la legislaţia naţională prin care responsabilul de distrugerea sau mutilarea unui monument istoric ar fi obligat să achite amendă de un milion de lei iar funcţionarii care permit sau facilitează acest lucru să fie demişi fără dreptul de a mai lucra în sfera publică? Iar acestea nu sunt nişte propuneri utopice ci prevederi care ar putea şi ar trebui să se regăsească în cadrul legalm pentru că noi avem nevoie de legi dragonice în domeniul patrimoniului cultural.

Va ajunge oare voinţă politică pentru a dota Agenţia de protecţie a monumentelor arheologice cu utilaj care i-ar permite să-şi execute atribuţiile prevăzute de lege? 

Iată manifestarea unei asemenia voinţe politice ar însemna luare de atitudine la cel mai înalt nivel, spre deosebire de o discuţie, chiar şi în şedinţă de guvern.

P.S. Pe lângă potenţialul turistic enorm, faptul că ne ajută mai bine să ne cunoaştem istoria, descoperirile arheologice dau bine şi la PR, aşa cum aţi avut ocazia să vă convingeţi anul trecut când aţi vizitat şantierul domnului profesor Arnăut la Stolniceni. Savant care a decedat pentru că poliţiştii pe care îi conduce ministrul Roibu iese marţi după Paştele Blăjinilor să-i prindă pe cei care au decis să nu urce băuţi la volan şi se grăbesc la serviciu în loc să prevină ieşirea la traseu luni seara a celor care îşi permit să meargă mortal de beţi la volan. 

Nu ne consideraţi idioţi!

Mâine la PrimeTV vor fi invitaţi procurorul general, ministrul de interne, ex-preşedintele comisiei parlamentare pentru investigarea cazului 7 aprilie şi şeful interimar de la SIS. La "Replica" vor da raportul despre mersul investigaţiei. Am fost şi eu invitat dar nu voi merge pentru că nu sunt în Moldova. M-am gândit, în schimb, să transmit nişte întrebări pentru oficialii responsabili. Mi-am dat seama că nu am, de fapt, întrebări, nu are rost. Am un mesaj.

Voi cum vreţi, dar eu m-am săturat de faptul că procuratura, internele, securitatea şi clasa politică, în general, ne consideră idioţi! Orice este spus de oricine despre 7 aprilie sunt minciuni. Ei ne mint şi chiar cred că noi înghiţim. Ap iată, să le fie clar - moldovenii nu sunt idioţi! Noi nu credem o iotă din ce ni se spune.

Noi nu credem că nu se cunoaşte ce s-a întâmplat de fapt. Eu nu cred că fiecare lider din actuala şi fosta guvernare nu ştie ce a fost cu adevărat 7 aprilie. Eu nu cred că un bou senil care este Baghirov este vinovatul. Da, pentru mine e clar că este mai periculos să se spună adevărul. E mai bine pentru societate. Este raţional. Dar, domnilor politicieni, aveţi curajul să o spuneţi! Nu ne mai serviţi poveşti.

Nu ne mai consideraţi idioţi!

P.S. Puteţi să vă băgaţi sărbătaorea voastră a libertăţii drept în fund!

Gazul natural extras din creieri

Postare dedicată facturii pentru gaz şi Guvernului.

Am promis să scriu impresiile mele de la off-line-ul desfăşurat pe 7 martie la Guvern.

Impresii personale despre câteva teme importante:

1. Transnistria - poate pentru prima dată, Guvernul de la Chişinău are o viziune cât de puţin clară, recunoaşte propriile limite şi nu speculează cu "soluţii fulminante" - de bine.

2. Patentele - Filat spune că trebuie să rămână doar pentru servicii cum sunt frizeriile, reparaţia de încălţăminte etc. Binişor, ideea că până unu-alta ar fi putut să aibă vânzătorii de la Piaţa Centrală un aparat de casă a rămas, nu ştiu, cum neauzită.

3. De la vânzătorii nesimţiţi şi măcelarii care au câte 60k euro pe an, s-a ajuns la evaziunea fiscală şi contrabanda generată de aceasta. Cunoştinţă deplină a situaţiei, indignare, dar iată determinare multă în dorinţa de a trece lucrurile pe făgaş normal nu am observat - straniu nu ştiu cum!

4. Iată în cazul combaterii dezmăţului judecătoresc am văzut o determinare destul de sinceră de a pune "căpac la raideri".

5. Ce mi-a plăcut cel mai tare, în data de 7 martie, Filat era absolut sigur că preşedintele va fi ales, nu a spus-o, din contra a încercat să ne lese cu dubii, dar eu am sesizat că şeful Guvernului face planuri pentru următorii 2,5 ani. Asta m-a bucurat, eu tot îmi fac deja lanuri pe 2,5 ani când pot fi sigur că nu voi emigra.

Astea fiind spuse, să revenim la factura noastră pentru gaz cea de toate miile.

În timp ce Guvernul ne anunţă senin că prelungirea contractului cu Gazpromul pentru încă trei luni este în beneficiul nostru, responsabilul de domeniu şi-a anunţat absolvirea de orice responsabilitate - în lume se petrec lucruri.

Chiar dacă am vrut să vorbim despre aceasta cu Premierul, prea puţin s-a primit. Politicul a luat faţa economicului şi în interesele bloggerilor. Tot ce am înţeles este că Guvernul acţionează în domeniu. Acţiunile însă se reduc la interesul faţă de proiectele de securitate energetică a vecinilor, fără să fie clar cum anume se va implica Republica Moldova. Interconexiunea cu România şi integrarea în piaţa energetică europeană (de fapt în cea românească). (Integrarea Europeană, în general, mi s-a părut a fi considerată o panacee pentru toate problemele Moldovei, eu nu cred aşa.)

Percepţia că fraţii de peste Prut ne vor ajuta e valabilă, de ce nu ar face asta? Dar abordarea mi se pare cam îngustă, discuţiile se poartă doar pe nişte proiecte mici, lipseşte o viziune de durată, Chişinăul acţionează re-activ, nu pro-activ.

Între timp, din 2005 în SUA preţul pentru gazele naturale a scăzut de 7 ori . Ucraina a devenit extrem de activă pe toate diecţiile posibile pentru a diversifica sursle de gaz şi a reduce costul acestuia: Azerbaijan, Turkemistan, beneficiul deplin de pe urma liberalizării pieţii de gaz în UE (Pachetul Energetic 3 la care şi Ucraina şi Moldova sunt parte). România, Turcia şi Slovacia sunt noile destinaţii ale diplomaţiei energetice ucrainene. Clar că noi încă nu avem gazoducte cu capacitate reversibilă sau unele libere care pot fi utilizate. Iar în acest context, efortul Guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti în construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni este salutabil. Graba până la sfârşitul lui 2012 să fie dat în uz nu este deloc o retorică electorală, e necesitate economică. O bilă albă Guvernului. La care mai pui că pe şelful românesc se anunţă mult gaz.

Şi totuşi, în comparaţie cu "omul ruşilor" Ianukovici, guvernanţii moldoveni merg după gaz doar la Moscova şi "speră să obţină condiţii mai bune pentru consumatori". Chiar-că, argumentul care este? Daţi-ne gaz mai ieftin că noi stăm cuminţi şi cumpărăm numai de la voi? E imposibil de atins o înţelegere cu Ucraina pentru a beneficia de o parte din gazul adus de pe piaţa secundară din Europa? Mai ales că ucrainenii au nevoie ca de aer de suportul Comisiei Europene cu care au relaţii foarte proaste, spre deosebire de AIE. În loc da aceasta guvernul nostru aşteaptă când lucrurile s-ar aşeza de la sine.

Am întrebat pe Premier, cu apropo despre viitoarele colaborări cu instituţiile financiare externe, dacă Moldova este gata să împrumute pentru a putea participa cu cotă parte la proiectele în sfera gazelor naturale. Nu am primit un răspuns clar. În schimb idea redirecţionării ajutorului nerambursabil românesc în calitate de cotă parte în proiectul AGRI pare foarte bună. Deşi iar nu am mai înţeles dacă va deveni sau nu valabil. În general, istoria cu cele 100 mln euro, nu e tare clară.

100 mln euro e bine, dar insuficient. Pentru a ocupa o poziţie importantă, Republica Moldova trebuie să investească mai mult, mult mai mult cum se spune. Iar AGRI se apropie cu paşi mici spre a deveni realitate, spre finele lui 2013 ar putea deveni deja operabil.

Republica Moldova continuă să rămână actor pasiv pe piaţa de resurse energetice. Lipsa de viziune este cel puţin stranie. Iar zvonurile despre aflarea multor foşti şi actuali politicieni la dotare permanentă din partea MoldovaGaz sunt. Şi vrei să nu le crezi, dar când vezi factura şi că în altă parte se poate începi să ai dubii.

Unele ţări extrag gazul din sol, altele din mare, noi nu avem de unde. Ţările care nu au gaz, găsesc cele mai eficiente soluţii pentru a nu plăti foarte mult. Extragerea resurselor naturale din minte este specificul celor mai prospere economii. Moldova mai are o şansă, Filat a spus că putem importa gaz chiar şi din SUA - interesant. Nu e chiar perdut Guvernul nostru la capitolul viziune. Aşteptăm.

P.S. Reieşind din spusele ministrului economiei, gazul va deveni mai ieftin odată cu alegerea Preşedintelui. Eu aştept!

Off-line cu premierul. 1. Despre bloggeri

Demult se cerea o discuţie amplă între bloggeri şi Primul Ministru. Eugen Luchianiuc a insistat repetat şi a fost să fie. Le iau pe rând.

1. Despre bloggeri.

Sunt foarte dezamăgit de prestaţia multor dintre aceştia. Atât în cadrul discuţiei dar şi, mai ales, după. Deşi discuţia a fost intensă şi lungă, foarte mult timp a fost irosit în zadar pentru întrebări inutile iar teme cu adevărat importante nu au reuşit să fie discutate cum ar fi cazul. Clar că este deosebit de important să se vorbească mult despre idea nefericită a unei parcări în PMAN. Milogeala a intrat deja în sânge - câteva şedinţe ale Primăriei, apoi prin presă, câteva emisiuni TV, la întâlnirea premierului cu bloggerii, apoi clar că vor urma câteva şedinţe de Guvern, normal că tema va ajunge la Parlament, apoi cred-că va fi cerută o expertiză din partea Consiliului Europei şi o misiune de monitorizare din partea Parlamentului European şi APCE. Serios - atâta timp scump pierd oamenii pentru a discuta un "fâs" menit să imite lupta cu o problemă şi nu cu cauzele ei, totul de dragul a cel mult 40 locuri de parcare?!

Mai departe - la ce bun să dai întrebări despre lucruri care habar nu ai? La ce bun să primeşti răspuns dacă oricum nu-l înţelegi? Pot să se supere cei vizaţi pe mine, dar altădată s-or gândi înainte de a spune sau scrie ceva.

Special nu m-am grăbit să scriu, am aşteptat să scrie alţii. Prea multe teme au fost abordate şi ar fi prea lung să le discut pe toate. Şi au scris.

Eu nu ştiu cum vede fiecare rostul utilizării timpului şi efortului mental pentru a scrie pe blog/participa la off-line-uri. Eu unul nu cred nici pe aproape în rolul mesianic al blogosferei în schimbarea mentalităţii moldovenilor. Totuşi, sunt tentat să cred că măcar pentru câteva mii de persoane care citesc zilnic bloguri este importantă o informare corectă. Efortul dat poate aduce măcar un mic aport la educarea unei societăţi mai bune.

Aşa sau altfel, bloggerii în Moldova contează. Nu că sunt foarte buni, pur şi simplu umple parţial acea nişă de calitate pe care o lasă presa slabă din ţară. A spus şi premierul că presa este o putere şi trebuie să fie responsabilă, nu poate să toarne prostii şi minciuni. Dacă tot împarte un pic din această putere cu presa, blogosfera trebuie să împarte şi din responsabilitate. Efortul primilor oameni ai statului de a se întâlni cu bloggerii nu este doar PR. Dacă un politician crede că "image"-ul lui va luci mai mult dacă va fi îmbibat cu salivă de blogger, vai şi amar de el!

Aceste întâlniri au drept scop să asigure o mai bună informare a celor care contribuie un pic la formarea opiniei publice şi informare. Lucrurile spuse "off the record" sunt spuse pentru a da bloggerilor posibilitatea să analizeze lucrurile mai calitativ, dar şi pentru a folosi o pistă comodă lansării zvonurilor şi informaţiilor ce nu pot fi date direct în presă. Bloggerii sunt mai credibili pentru că, majoritatea, nu sunt plătiţi de careva forţe politice pentru ce fac, altfel nu s-ar deosebi cu nimic de majoritatea "analiştilor" care sunt conectaţi la punguţa unui sau altui partid şi ar debita marasmuri subte din deget, aşa cum le putem citi zilnic pe paginile celor mai "indepente" şi "naţionale" ziare sau la cele mai "echidistante" televiziuni.

Îmi cer scuze pentru această lungă abatere. Mie mi-a părut necesară. Citiţi-o, vă rog, atent, apoi supăraţivă pe ce voi scrie mai jos: Nati şi Eugen au scris un fel de cuprins, o enumerare a temelor discutate, treaba lor ce au scris, dar măcar nişte detalii, nişte impresii, nişte concluzii, ceva citit printre rânduri? Cititorul va afla că "Primul Ministru a făcut off-line cu bloggerii la care au fost discutate cele mai usturătoare probleme ale societăţii. Au fost trecute în revistă realizările şi priorităţile de dezvoltare. S-a convenit să fie organizate cât mai multe asemenia întâlniri." - comunicat oficial de presă, exact ce caută cititorii de bloguri.

Dar asta nu e cea mai rea variantă, oamenii şi-au făcut datoria socială - au scris ceva, nu au scris tâmpenii şi minciuni/aberaţii. Tot normal.

Stilul acid al acestui articol mi l-au provocat următoarele două postări. Parcă am stat în cu totul altă sală, sincer!

Iată ne bucură Corneliu Gandrabur. După remarca foarte bună despre presa care "nu ştie să ţină limba după dinţi şi scrie prostii". Apoi: "reforme şi acţiuni" care au "bătăi de cap"! de la nealegerea preşedintelui - evident. Următorul pasaj nu pot să nu-l citez integral:

"Privitor la problema de peste Nistru, premierul s-a arătat convins că în scurt timp totul va fi clar, iar Transnistria va ”capitula”. Evident nu am primit informații cum și în ce condiții. Când vorbea de Transnistria aveam impresia că discutăm același plan Kozak, cu puține update-uri. Până la urmă a dat asigurări că un astfel de plan și pas nu va mai fi făcut de Moldova."

WTF?! Eu cumva am fost la discuţii cu altcineva? Cum să-i "bagi" omului în gură nişte tâpenii care nu au fost şi nu puteau fi spuse? Prima: nu s-a vorbit în termeni de timp, s-a spus doar că:

1) transnistrenii trebuie să conştientizeze că nu vor fi niciodată recunoscuţi de nimeni;

2) ori merg cu noi pe calea integrării europene, ori se autoizolează; au mai fost spuse lucruri care e cazul să rămână nerelatate. Care "capitulare", care "plan Kozak"? Despre scenarii clare de reglementare a conflictului transnistrean nici nu s-a vorbit. "Planul Kozak" a fost pomenit decât în situaţia când s-a adus în discuţie miopia diplomatică a lui Voronin care nu trebuia să aducă situaţia la cea creată în 2002.

Următorea sclipire:

"Remarca premierului a fost că anume Guvernul este cel care trebuie să se ocupe de treburile interne și este normal ca șeful cabinetului să aibă discuții în ceea ce ține de reîntregirea țării. Aceasta a fost ca răspuns la întrebarea unui coleg de ce s-a întâlnit cu liderii din stânga râului de unul singur, și de ce nu pleacă la aceste întâlniri împreună cu Mihai Ghimpu, Marian Lupu, ca reprezentanți ai aceleași puteri – AIE."

Omul întrebase dacă nu au apărut tensiuni în AIE pentru că numai Filat se întâlneşte cu liderii de la Tiraspol. Cum ar arăta o întâlnire la care pleacă "consiliul alianţei" - feeric! La care eu mai credeam că exponenţi ai puterii sunt Guvernul, Parlamentul, Preşedintele, nicidecum AIE, da mă rog, cred-că nu am citit atent Consituţia, or "acordul" e mai presus.

Următoarea capodoperă a stilului telegrafic rupe şi mai tare! Andrei Fornea a făcut şi el o trecere în revistă a întâlnirii.

"Reformele adevărate după alegerea Preşedintelui" - asta nu e ceam mai rea, despre reforme s-a vorbit din două sensuri, de fapt premierul a spus că cele mai grele şi dureroase reforme s-au încheiat (deşi nu a dat detalii, îmi dau seama că se referea la restabilirea echilibrului bugetar), da mă rog ce ştiu eu de reforme?!

"Bloggerii au cerut demisii" - băiatul o să moară de modestie, eu parcă ştiam că s-a întrebat mai mult de demisii, cu o singură excepţie nu chiar tranşantă.

"Dacă va demite" - nu putea spune premierul că vrea/nu vrea să demită pe cineva pentru că el poate doar să o ceară de la Preşedinte, iar argumentul nedorinţei de a crea tensiuni în alianţă ar trebui să fie luat în calcul şi de cei care scriu relatări eronate din spusele altora.

Următoarea perlă numai integral!

"5. Este supărat pe agricultorii cărora li se acordă subvenţii pentru a creşte productivitate iar impozitele rămân la fel."

Что за на хрен? Premierul era deranjat de faptul că preţurile la produsele agricole s-au dublat, recoltele au fost bune, subvenţii se dau, parcul tehnic s-a îmbunătăţit, costurile au scăzut iar impozitele, necătând la creşterea lor, au fost colectate în aceleaşi volume ca în 2009-2010. Dacă vre-un producător agricol accesează blogul lui Andrei Fornea şi citeşte că Filat spune că impozitele au rămas la fel, plus un sat de votanţi la PCRM ка ди пи куст!

"Moldova ar putea produce energie pe baza morilor de vânt, există deja şi un plan al curenţilor de vânt."

Cu ajutorul unei mişcări elegnate a degetelor pe tastieră turbinele eoliene se transformă... se transformă... în mori de vânt! Aplauze, stimaţi tovarăşi! După acelaşi scenariu, probabil, harta vânturilor a devenit plan. Nu ştiu ce plan fumează autorul, dar produsul arată feeric.

" Se gândeşte dacă să solicite alt ajutor de la FMI să să treacă la autofinanţare. Asistenţa ar fi necesară nu doar din cauza banilor dar şi pentru că este mai uşor să creezi sau menţii relaţii când FMI-ul ţi-a acordat atenţie."

Clar, când o să vreau să mă cuplez cu cineva, voi accesa nişte credite de la FMI - toate femeile sunt ale mele!

Nu se poate aşa, măi băieţi!

Andrei Haret a scris puţin, dar bine, fără informaţii eronate. Pur şi simplu a avut o abordare responsabilă. Andrei Benimţkii a avut, cred-că cea mai ca lumea postare, cea mai responsabilă abordare. Pentru că nu cunoaşte bine româna nu s-a apucat să reproducă discuţia, să nu dea ceva ce nu a înţeles chiar bine. A redat în schimb foarte bine atmosfera din sala de şedinţă a Guvernului.

Deacuma despre off-line acuş voi scrie separat. Prea mult pentru un singur articol.

Am şi eu o întrebare la ANRE

Ianuarie 2010 –

petrol – 83 dolari

benzina – 12,7 lei

motorina – 11,4 lei

Martie 2012 –

petrol – 123 dolari

benzina – 17,24 lei

motorină – 16,55 lei

creştere petrol - 1,48

creştere benzină - 1,36

creştere motorină - 1,45

Parcă tot normal! Mai mult decât atât, preţurile combustibilului au crescut chiar mai puţin decât cotaţiile petrolului. La care mai adaugi că au crescut şi impozitele! Se pare că petroliştii fac binefacere din contul propriilor venituri. La care mai adaugi că eu nu cunosc metodologia aplicată de ANRE la calcularea preţului la benzină şi motorină.

Numai că am şi eu o întrebare. În mai 2008 preţul petrolului era cam la fel ca acum:

Mai 2008

petrol – 124 dolari

benzină – 13,85 lei

motorină - 13,85 lei

Numai eu nu am înţeles ceva?

Poke-r

Poke! Azi toţi îi dau "poke" lui Mihai Ghimpu. E cazul. Preşedintele PL nu se arată deranjat de asta, el nu stă pe Facebook, se pare că preferă lumea reală, deşi mulţi consideră că el nu are nimic cu realitatea. Are, în spatele jocului pe emoţiile susţinătorilor stă un joc foarte pragmatic la limită.

Vlad Filat şi Marian Lupu au făcut "all in" şi aşteaptă deznodământul jocului. Vladimir Voronin, sfătuit de Mark Tkaciuk, a făcut "fold", iar acum îi pare rău, înţelege că în situaţia creată putea să-şi salveze măcar "blinde-ul". Iar în joc au mai rămas doar Mihai Ghimpu şi Igor Dodon.

Dodon spune că vrea să-şi salveze nişte bani şi să poată participa la jocul mare peste doi ani jumate. Mihai Ghimpu spune că Dodon trişează şi, de fapt, vrea să-l scoată din joc pe el. Dodon nu se dă în lături să-l acuze de îneţelegere cu Tkaciuk pe celebrul posesor de aşi în mânecă.

Dodon vrea să stea în opoziţie pentru a-şi întări poziţiile până la parlamentarele din 2014, dar spune că după alegerea preşedintelui rândurile PSRM vor fi completate cu deputaţi transfugi cin PCRM. La ce bun o spune? Ştie că încă un deputat poate înclina balanţa şubredă, iar eventuale decizii importante pot fi aprobate fără participarea PL, lucru de care întemeiat se teme Ghimpu. Are dreptate Ghimpu, Dodon trişează.

Ghmpu spune că nu vrea funcţia de speaker. Dar este unica funcţie pentru demisia din care nu sunt suficiente 51 voturi. Are dreptate Dodon, Ghimpu trişează. Se primeşte că doar Filat şi Lupu sunt sinceri în acest joc? Nici pe aproape, PLDM aşteaptă ca pe a doua venire a lui Iisus data de 5 septembrie 2012. PD tot nu are nimic contra reinventării mitului despre "Marian Lupu - preşedinte!"

Iată aşa, băieţii ăştia cinci joacă trişând pe masa puterii. Nu ştiu cine va câştiga acest joc obscur. Ştiu sigur cine vor fi perdanţii.

P.S. Cântecul zilei dedicat lui Mihai Ghimpu