Centrul istoric povestit celor mici II.

Am scris mai demult un articol în care am descifrat problema. Zilele astea a devenit foarte actuală situaţia transportului public, eu o privesc şi din perspectiva aglomeraţiilor şi ambuteiajelor de pe străzile oraşului, mai ales în Centru. În Chişinău sunt circa 1865 microbuze pe rute de pasageri. Acestea, dacă sunt încărcate în limitele legale, au o capacitate totală comună de 46625 pasageri şi ocupă o suprafaţă totală din carosabil de un metru/pasager, adică 46625 m.p. Pentru a transporta acelaşi numă r de pasageri ar fi nevoie de cam 445 troleibuze sau 490 autobuze, acestea ar ocupa 28800 m.p. sau 24500 m.p. din carosabil. Diferenţa de 18-22 mii m.p. înseamnă cam întegul carosabil al străzilor Puşkin, Bănulescu-Bodoni şi Eminescu - principalele străzi "cu probleme" din Centru.

Nu e panacee, dar sunt sigur că înlocuirea microbuzelor cu autobuze şi troleibuze ar reduce mult din ambuteiaje. 490 autobuze în stare satisfăcătoare ar costa cam 110 mln lei. Adică cam într-un an, ei hai trei ani, acestea se pot răscumpăra. 

Concluzia e simplă - trebuie introduse rute de microbuz noi care să asigure transportul pasagerilor de la periferii spre străzile centrale, iar pe arterele rutiere principale trebuie suplimentat numărul de troleibuze şi autobuze. 

Imagini de pe http://bloguvern.md/.

P.S. Din 2007 şi până în 2011 capacitatea totală a transportuluii public a crescut doar cu circa 1500 locuri iar suprafaţa ocupată de transport cu peste 3000 m.p. Cu aşa ritm sigur vom scăpa de ambuteiaje. 

Matematica rutieră.

Un troleibus nou a costat Primăria ceva mai puţin de 128 mii euro (circa 2 mln lei). Ieri RTEC a obţinut un venit cu peste 600 mii lei mai mult decât în zile obişnuite. Facem un calcul simplu, dar nu uităm şi marjele. Dacă ne aducem aminte că ieri au ieşit la muncă şoferii de pe mai multe rute foarte importante de microbus, atunci putem presupune cu uşurinţă că lipsa "rutierelor" ar aduce în medie cam 600 mii lei pe zi mai mult pe tot parcursul anului, chiar dacă vara e mai puţin.

Într-un an ar ieşi aproape 220 mln lei. Adică se pot procura pe banii ăştia cam 110 troleibuse sau 140 autobuse. Cu aşa indicatori de venituri generate în cadrul unui plan de afaceri orice bancă comercială ar oferi credite Primăriei. Şi nu este necesar să duci tratative infinite cu BERD-ul, şi să aştepţi doi ani până vin troleibusele la Chişinău. Se suplineşte până la 100% din necesar parcul de transport municipal, creditul se întoarce în 2-3 ani, banca are profit, Chişinăul transport civilizat şi mai puţine ambuteiaje. Zonele periferice unde nu merge transportul municipal se deservesc în continuare de microbuse, fără a se permite accesul pe străzi aglomerate. 

Tariful este stabilit de Primărie, concursul pentru deservirea rutelor este liber, condiţiile dure. Se deschide acces pentru companii noi. Gata.

P.S. Eu tot merg la 18:30 la protest la Primărie.

Ministerul transporturilor şi drumurilor la raport.

A.S. Ministrul Şalaru, după mai multe tentative a acceptat să se vadă cu bloggerii. Acum că mulţi se aşteptau că nu va accepta, că nu va face faţă, acei care se aşteptau nici nu au venit. Din păcate.

1. Despre drumuri.

Sursa imagine: geoportal.md

Marcat este drumul pe care îl parcurg zilnic, drum fără care toată munca mea nu are nici un rost. Drumurile acestea din cauza nepăsării în 2010 - primăvară erau paragină. În iulie-august, de la Ivancea până în faţa biroului meu se va face reparţie şi tot carosabilul va fi acoperit cu bitum, fix ca-n Europa. La 1 noiembrie firma italiană Today este obligată să dea în exploatare după reparaţie capitală drumul Romăneşti-Sărătenii Vechi, altfel pentru fiecare zi de întârziere se vor aplica amenzi de zeci de mii de euro conform contractului. Până în sfârşitul lui octombrie 2013, firma austriacă Strabach trebuie să repare drumul de la Cricova până la Romăneşti. Acestea nu sunt promisiuni ci lucrări cu fonduri alocate, contracte încheiate şi lucări care deja se fac. 

Aş putea eu să mă plâng la acest capitol? Din anul viitor turiştii vor avea nu numai "la ce" să vină dar şi "pe ce".

2. Despre transporturi (publice)

Aici e mizerie. Toţi ştiu şi ministrul a recunoscut. Nu are rost să dezbatem totul. Clar este că presiunea din partea proprietarilor de rute, şoferi etc. este enormă. O redresare în domeniu se anunţă prin noul cod al transporturilor la care s-a lucrat din 2010 la Minister. Cert este că va fi obţinut cu sânge, prea mulţi riscă să-şi piardă afacerile din nimic. Ministru s-a arătat dispus chiar să deschidă piaţa pentru străini, aceasta va omorî sistemul acutal. A dat de înţeles că numai la aluzia despre aşa ceva s-a stârnit furtună. A fost de acord că acum câteva mii de oameni cointeresaţi ţin ostatici milioane.

3. Despre ministru

Este un comunicator iscusit, la nivel personal. A fugit de toate întrebările incomode, dar nu prin a se eschiva - a creat situaţia potrivită şi a răspuns aşa cum îi convine lui mai bine fără să fie întrebat. Păcat numai că abilitatea de comunicare a ministrului nu acoperă gaura enormă în capacitatea de comnunicare pe care o are ministerul. 

P.S. Tare bine ar fi ca oameni care nu au habar şi irosesc timpul pe întrebări care au fost prezentate mii de ori în toată presa să stea acasă altădată. Cred că Eugen va fi de acord cu mine.