Cultura vinului la moldoveni.

Există mai multe teorii despre regiunea în care a fost pentru prima dată cultivată viţa de vie şi pregătit vinul. Există date destul de veridice conform cărora în Moldova dintre Carpaţi şi Nistru viţa de vie şi vinul au devenit parte importantă a activităţii umane încă din eneoliticul timpuriu. Acum 6500 ani în urmă, locuitorii meleagului moldav creşteau poamă şi făceau vin. Mai mult ca atât, se pare că vinul nu era pur şi simplu băut, el era o componentă importantă în tot felul de ritualuri religioase, sărbători, misterii etc..

De atunci şi prin milenii, vinul şi-a găsit locul în civilizaţia locală, cizelându-se într-o adevărată cultură a vinului. Nicăieri în lume, procesul de consum a licorii năzdrăvane nu se numeşte "cisnstire", doar la noi. Respectul faţă de vin, recunoştinţa şi aprecierea rolului acestuia în dăinuirea naţiunii carpato-balcanice se văd şi se aud la fiecare sărbătoare, mai ales la cele religioase.

Împreună cu evoluţia culturii vinului, a evoluat şi modul de relaţii sociale bazate pe prestigiu, din neolitic şi până în evul mediu, unui agricultor de rând şi unui ţăran răzeş nu i se permitea ce i se permite căpeteniei sau boierului.

Aceste două indicatoare ale profilului etno-psihologic moldovenesc au proprietatea de a se îmbina în forme nu tocmai fericite odată întâlnite cu progresul tehnico-ştiinţific care ne impune să respectăm legi stranii necutumiale pe care ni le impune pe semne că FMI-ul.