"Мистер Твистер,
Бывший министр,
Мистер Твистер,
Делец и банкир,
Владелец заводов,
Газет, пароходов,
Решил на досуге
Объехать мир."
Делец и банкир,
Владелец заводов,
Газет, пароходов,
Решил на досуге
Объехать мир."
Şi s-a întâlnit cu bloggerii. Special am scris doar impresii generale, am aşteptat să văd ce au scris şi alţii. Sincer să fiu mă aşteptam la o schimbare radicală a unghiului sub care va fi privit Vlad Plahotniuc pe paginile personale, dar nici chiar aşa. Cam mulţi s-au îmbătat cu apă rece. Toate părerile exprimate sunt corecte, la sigur. Dar ele sunt corecte pentru că fiecare are dreptul la ele.
Eu aş vrea să mai punctez câte ceva care mi-a părut important.
Trustul media.
Nu a fost deloc uşor să nu-l dea pe mâna propagandei lui Mark Tkaciuk în 2008-2009, raţionamente economice directe - făcând propagandă NIT-oidală risca să piardă din audienţe, dar nu aceasta e cea mai importantă, la care e mai importantă voi reveni.
Eficienţa resurselor media este cam la zero, este PrimeTV care aduce profituri mari, restul se hrănesc din asta. Iar raţionamentul de a deţine control asupra presei nu este nici cel financiar direct, nici în scopuri de a face exces de propagandă politică, deşi toate instituţiile media afiliate lui Plahotniuc favorizează vădit PD-ul, nu se exagerează. Presa mai curând este acel scut+bâtă care âţi conferă un fel de imunitate, toţi ştiu că "dacă ceva" resursul mediatic poate fi repede trecut pe picior de război propagandistic.
Plahotniuc şi/vs comuniştii
Aşa şi nu a putut explica cum a ajuns să intre în anturajul lui Voronin şi a încercat să impună percepţia că nu ar fi fost ei chiar atât de apropiaţi, cam în stilul pe care îl practică şi liderul comunist. Lumea care a făcut afaceri şi a muncit prin structurile de stat care au intrat în sfera intereselor/atribuţiilor lui Plahotniuc ştie foarte bine că acesta era "de-ai casei" la Preşedenţie oricând era cazul. Cât priveşte contribuţia lui la detronarea lui Voronin, eu cred doar în argumentul economic. Nu minte poate omul când spune că i-ar plăcea să vadă o ţară mai prosperă, mai modernă, oamenii să trăiască mai bine, toţi ar vrea. Dar tot mai presus de orice integritatea afacerilor (nu aşa cum o percepe Andrei Fornea), recunoaşterea propriei puteri, dar şi sănătatea familiei (asta chiar a fost sincer).
Da Plahotniuc era bine pus la Voronin, nu că era cu ochi frumoşi şi forţă de convingere nemaipomenită. Amintiţi-vă situaţia din primul şi al doilea Guvern Tarlev - marea majoritate de miniştri nişte oameni adunaţi de unde vrei, lipsiţi de cunoştinţe şi capacităţi. Aici apare un "haiduc" care poate să fie super-eficient, ia o companie pe burtă şi o ridică în scurt timp la cei mai înalţi indici de performaţă, pentru el nu există uşi închise, alege foarte eficient oamenii, în fine, pentru un tip ca Voronin nu conta ce face ăsta, el doar ştia că poţi să dai pe mâna lui orice întreprindere de stat şi ea va începe să aducă bani la puşculiţa familiei şi la bugetul de stat.
Pentru astfel de servicii omul de afaceri primea facilităţi substanţiale în propriul business, privatizări, nu mai avea nici un fel de piedici şi tot aşa. Ar părea că nu mai ai ce să vrei de la viaţă afacerist fiind. Aceasta ar fi părerea unui oarecare, dar iată un miliardar, om cu ambiţii personale şi, cel mai probabil, foarte neiertător, nu credea aşa.
De prin 2006, Voronin a deviat cu totul în felul care conducea ţara. "Alde biznăsmănii" erau chemaţi "la kovior" şi li se cerea finanţarea la tot felul de proiecte populiste din seria caselor de cultură şi grădiniţelor în sate cu doi bătrâni în cruce, fără drum şi fără reţele. Apoi a fost epopeea de multe miliarde de lei a mănăstirilor - doar un exemplu. Voronin nu mai distingea limita între averea privată şi ce poate el să cheltuiască chiar preşedinte fiind. Unora le-ar putea părea că nu e o problemă, atâta timp cât ai toate uşile deschise şi prin corupţie poţi rupe de la stat contracte de milioane. Se pare că Plahotniuc a simţit direcţia "po nakatnoi" a lui Voronin şi a priceput că tipul, dacă rămâne la putere, poate într-o bună zi să-i ceară tot ce are, sau, pur şi simplu să-i ia ce doreşte.
O fi având pe timpul comuniştilor şi venituri şi putere mai multă, numai că nici un om teafăr nu ar vrea să depindă de cuvântul unui tip senil cu devieri de comportament. Dincolo de asta, undeva din adâncurile copilăriei sofisticate, omul are ambiţii personale. Pentru Vlad Plahotniuc nu e suficinet să ştie el şi încă un grup relativ restrâns despre puterea sa, el vrea lumea să ştie, să vorbească, să invidieze, să ceară ajutor - moldovean clasic, ce să zici. Dar la Voronin nu puteau fi doi, nici măcar 1,1 nu puteau fi.
Respectiv, Vlad Plahotniuc a avut de câştigat din plecarea comuniştilor:
1. A câştigat pentru că nu îl mai paşte pericolul să piardă toate afacerile.
2. A obţinut perspectiva de a deveni o persoană publică, votabilă (vezi mai mult aici).
Am văzut la multă lume comentarii la întrebarea cu Tkaciuk, reacţie artificială - părerea mea, oamenii ăştia doi se respectă şi se tem unul de celălalt, Tkaciuk ar fi câştigat, dar atunci când deciziile finale sunt luate de Voronin porneşti la luptă ca în bancul cela cu Chuck Norris şi Ursul.
Plahotniuc şi PD-ul
Despre reforme în partide aud în Moldova prima dată! Serios - daţi-mi un exemplu? Arătaţi măcar un lider de partid care iese şi recunoaşte că el, de fapt, conduce ceva întreu un SRL şi o sectă, foarte atent a recunoscut-o doar Vlad Filat, dar PLDM are alt tip de probleme (mai mult de imagine decât de organizare), e mai tânăr şi e bine organizat.
Modelul din business aplicat în partid. Eu nu cred că există modele de management organizaţional separate pentru afaceri, instituţii de stat, partide politice, secte religioase etc.. După mine sunt doar două pentru toate - eficiente şi ba. Dacă îi va reuşi acest model lui Plahotniuc în PD, nu ştiu. Partidul a recunoscut că a acumulat foarte multe probleme şi lacune pe parcursul anilor - bravo! L-a numit drept responsabil pentru reformă pe cel mai eficient manager din ţară - bravo! Şi pe omul care a condus partidul toţi anii aceştia cât s-a cotilit în criză - !?
Pe Dumitru Diacov de când îl ţin minte îl considerau pe ducă din politica mare, el de fiecare dată a ieşit câştigător, a revenit, a căzut în picioare şi tot sus este. Să vedem dacă îi va reuşi lui Plahotniuc să-l învingă pe cel mai şmecher şi iscusit "vulpoi bătrân" din politica moldovenească.
P.S. Plahotniuc managerul
Poate nu mulţi au remarcat, dar eu cred că merită notat. Despre calităţile manageriale ale lui Plahotniuc ştiu toţi, e super-eficient. Angajaţii clubului DRIVE, tremurau, la propriu, sub privirea şefului. O biată chelneriţă mai nu a pierdut cunoştinţa când şi-a dat seama că mai nu a trecut prin faţa şefului pentru a se apropia de o masă, apoi a luat-o ameţită printr-o junglă de flori ca să înconjoare.
Eu nu sunt adeptul unui asemenia stil de a conduce, probabil de asta nu voi ajunge niciodată miliardar. Cât ţine de apliacrea unui astfel de mod de a conduce asupra întregii ţări - eu încă mă gândesc. Poate nu e o varinată rea, tare mă tem că moldoveanului poţi "să-i faci numai cu de-a sila", încă nu am ajuns la o concluzie finală.
Cât ţine de implicarea biznesmanilor în politica mare, în Rusia se termină aşa cum voi arăta tot printr-un pasaj din Samuil Marshak, să vedem cum se va termina la noi.
"Взявши Под мышку Дочь И мартышку, Мчится Вприпрыжку По «Англетер» Мистер Твистер, Бывший министр, Мистер Твистер, Миллионер."
