Scenariu pentru Transnistria.

Dacă tot am rămas restant de la off-line cu vice-premierul Carpov şi e actual cu Transnistria, scriu cum văd eu că se pot mişca lucrurile.

1. Imagine.
Dacă vrem să redobândin integritatea ţării, trebuie să obţinem aliaţi printre decidenţi. Suportul relativ al UE, SUA şi Ucrainei este echilibrat de opoziţia Rusiei care controlează militar, economic şi ideologic regiunea. Unicul decident pe care-l putem atrage de partea noastră sunt însăşi locuitorii din Transnistria, contrar voinţei acestora niciun Şevciuk nu va putea duce regiunea în Rusia şi nici un soldat rus nu va mai sta acolo.

Regiunea are de facto cam 430-450 mii locuitori. Cam 250 mii persoane economic active. Aceştia au o singură mare problemă - sărăcia generată de lipsa locurilor decent plătite de muncă. Să fie create 3-4 zone economice libere la Rezina, Anenii Noi, Căuşeni, Criuleni, să fie acceptate impozite zero pentru investitori pe 15 ani, chiar şi fără impozite sociale şi medicale de pe salariat şi angajator. Pui să lucreze în zonă cei mai amabili poliţişti, repari drumurile spre zona de demarcare a zonei controlate de  Tiraspol, transport public şi o singură condiţie pentru investitor - numărul de locuri de muncă create.

Cunoscând sărăcia şi şomajul din oraşele transnistrene Bălţi, Dubăsari, Râbniţa dar şi-n sate, putem lesne să fim siguri că locuitorii din stânga Nistrului vor năvăli să lucreze.

Zilnic zonele să fie vizitate de patroni şi amdinistratori, împreună cu oficiali moldoveni care să nu uite să pomenească cine le-a dat de lucru. Iar la angajare o singură condiţie - acte care dovedesc cetăţenia oricărui stat recunoscut de către Republica Moldva.

20 de întreprinderi mari ar putea asigura o sumedenie de rezultate: un număr mare de transnistreni care-şi vor face buletine moldoveneşti, imagine pozitivă a Chişinăului văzută de pe fundul farfuriilor în care ai ce pune a cel puţin 40% din populaţia Transnistriei, nişte bănuţi în plus veniţi prin TVA şi alte taxe la magazinaşele şi super-marketurile care vor creşte la ieşirea din fiecare zonă economică liberă, ar mai fi multe altele.

Cel mai important - Chişinăul nu va mai fi sperietoare. Statul l-ar costa vre-o 80-90 mln de euro, cam cât se cheltuieşte anual pe cofee-brakeuri şi mult mai puţin decât se fură la întreprinderile de stat şi din otkaturi.


2. Imagine atractivă.

Locuri de lucru nu sunt suficiente pentru a dori să trăieşti în altă ţară. Ţara asta chiar trebuie să fie mult mai bună din toate punctele de vedere. Faceţi reforme, combateţi real corupţia, asta se face simplu: vin  patru proprietari de partide şi zic, gata, de azi trei ani nu furăm deloc, sau furăm numai iaca atâta şi gata, nimeni nu va fura, sau va fi pedepsit pentru furt - simplu, aşăi?

Iar într-o ţară cu educaţie adecvată, medici care nu te lasă să mori pe hol, poliţişti care chiar nu iau mită toţi vor dori să vină şi o să zboare şevciucii cu tot cu alde ninociki cu garnizonul rus în acelaşi eşalon. Atunci când va apărea o forţă politică la Tiraspol care va spune "vrem reunirea cu Moldova" şi va fi votată, niciun soldat rus nu va rămâne acolo a doua zi.

3. Da de unde?

Se poate, dar de unde voinţă? Problema transnistreană este în acelaşi pachet cu toate celelalte şi mai există numai datorită corupţiei totale şi incompetenţei clasei politice de la Chişinău. Într-un cuvânt factorul uman.

p.s. Tare aş vrea să-l cred pe ministrul apărării că armata RM ar fi capavilă să facă faţă unui atac al sepratiştilor susţinut de contingentul rus, da nu prea cred.